Netimp

.

03 februarie 2016

ziua cand am plecat

cu soarele in suflet

[am iertat]

tot ceea ce nu s-a intamplat.

 

fara sa stiu raspunsul la intrebarea care doare

[si da stiu]

timpul nu mai are rabdare

pentru alta viata.

 

[sufletul pereche ce s-a mintit sa nu isi fie]

dintotdeauna ratacind prin lumi fara povesti

doar cuvinte rastignite pe sufletul lumii

[pe unde unul fara celalalt nu suntem poveste]

...

.

28 ianuarie 2016

[povestea ta nu are chip]

si-a dat duhul

sufletul cuvantului

intr-o alta poveste.

 

[sa nu te mai urasti]

asa ai simtit

sa fii uitare

si nimic.

...

.

28 ianuarie 2016

[dincolo]

nu este nimic

[poate ca acesta este firescul existential]

si ce te faci cand si acolo nu ai chip?

 

 

...

.

28 ianuarie 2016

[taci]

in pustiul frumos ambalat in minciuna

[si]

visezi sa iti ajunga zborul pana cand o sa iti apuna cuvantul

[urlat]

de atata nimic.

 

 

...

.

28 ianuarie 2016

avem inima de timp

si-n sufletul ochiului traim

nu stam in genunchi

nu murim

nu uitam

nu iertam

 

[suntem copii unei vaduve batrane]

NOI CEI PUTINI!

...

.

21 ianuarie 2016

[cand imi privesti dimineata]

sentimentul mecanic al realitatii

este un pretext arhetipal

[si]

intuitiv traiesc o nerostita naivitate.

 

[insingurarea unui urlet]

...

.

05 ianuarie 2016

o aripa sau un cuvant

[confuzie amabila in surasul diminetii recognoscibil in amarul negru al cafelei]

ramane asa cum ai promis

timpul sa ne uite

 

[restul povestii poate sa fie o bezmetica claustrofobie ]

...

.

05 ianuarie 2016

o eterna umbra

este absenta ontologica a visului

[nu sunt ironic]

si nu dau vina pe vidul naiv

ce musca din ochiul timpului

cuvinte.

...

.

05 ianuarie 2016

complementar atingerea se prelinge fara morala pe linia desenata de tacerea angelica a unui rictus perfid.

[spatiul este un pretext tarziu sa fugi de timp]

...

despartirea de timpul cand iti urlam in ochii diminetii

05 ianuarie 2016

[ghilotina]

...
Netimp © 2017 . Designed by: Livedesign